Dupa ce am avut o gramada de rafuieli cu serviciile noastre cica secrete, carora le-am refuzat tacticos orice invitatie de prosternare indiferent de rezultat: scapand cu viata din extrem de multe situatii… ultima depasind orice imaginatie… internarea cu forta, in repetate randuri intr-un spital de nebuni… pe o perioada destul de scurta asta dupa ce am trecut granita pe podul pieteniei de la Giugiu la Ruse… Cum eu nu cred in intamplari, asta tinanad cont de faptul una la mana: am sange de bulgar ce-mi colcaie in sange pentu ca un stramos de-al meu a refuzat religia turceasca, alta decat cea dreapta… si unde mai pui ca sunt un vorbitor fluent in bulgara si am prieteni si destul de multe de spus caci nu degeaba am urmat cursurile unei universitati de stat cu specilizare dubla: Istorie-Muzeologie… Are vre-un rost sa tinem stindardul nostru milenar, sa uitam de matca noastra Dunarea( uitand de unde ne izvoraste albastrul drum, Germania-fostul nostru pamant tracic) sa uitam: caci asta mi se cere; sa uit: iar un istoric atat ar pe lume: persistenta memoriei. Arhi, mai merita?